Declaraţia de căsătorie se face personal, de către viitorii soţi, în scris, la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria locului de domiciliu ori de reşedinţă al unuia dintre ei.
Căsătoria se încheie după expirarea termenului de 10 zile, în care se cuprind atât ziua când a fost făcută declaraţia de căsătorie, cât şi ziua în care se oficiază căsătoria. Căsătoria se poate încheia înaintea expirării termenului de 10 zile, pentru motive temeinice numai cu aprobarea primarului în România.
După expirarea termenului de 10 zile, căsătoria se poate încheia, până la expirarea termenului de 30 de zile de la data când a fost făcută declaraţia de căsătorie, cu reînnoirea certificatelor medicale, referitoare la starea sănătăţii viitorilor soţi.
Odatã cu depunerea declaraţiei, viitorii soţi declară, în faţa ofiţerului de stare civilă, numele de familie pe care s-au învoit să îl poarte în căsătorie.
Dosarul actului de căsătorie cuprinde următoarele documente:
a) documentul cu care se face dovada identităţii şi a domiciliului/reşedinţei, după caz, în original; în cazul rezidenţilor străini dovada domiciliul se face cu document eliberat de I.G.I.
b) certificatul de naştere, în original şi în copie;
c) certificatul medical privind starea sănătăţii, aflat în termen de valabilitate, întocmit pe formular-tip; certificatele medicale sunt valabile 30 de zile de la data emiterii şi trebuie sã cuprindă menţiunea expresă că persoana se poate sau nu se poate căsători; certificatele medicale emise de instituţii medicale în străinătate pentru uzul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României trebuie să conţină toate rubricile şi să fie însoţite de traducerea în limba română legalizată, cu apostilă sau supralegalizare, după caz;
d) documente, în original, traduse şi legalizate ori certificate de ofiţerul de stare civilă, din care să rezulte desfacerea căsătoriei anterioare, dacă este cazul;
e) convenţia matrimonială autentificată de notarul public, după caz;
f) încuviinţarea instanţei de tutelă de la domiciliul celui care cere încuviinţarea, în cazul existenţei unor impedimente rezultate din condiţiile de rudenie firească sau adopţie;
g) avizul medical, dovada încuviinţării părinţilor ori, după caz, a tutorelui şi autorizarea instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie minorul îşi are domiciliu, pentru încheierea căsătoriei, în cazul existenţei unor impedimente rezultate din condiţiile de vârstă;
h) documentul eliberat ori autentificat de misiunile diplomatice sau oficiile consulare acreditate în România, în cazul căsătoriei unui cetăţean străin cu un cetăţean român, din care să rezulte că primul îndeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa naţională şi nu existe impedimente pentru încheierea căsătoriei în România;
i) documente eliberate de autorităţile competente ale statului de cetăţenie, datate recent – maximum 3 luni de la emitere -, ori care au prevăzut, în conţinut, termenul de valabilitate, pentru cetăţenii statelor cu care România a încheiat tratate, convenţii sau acorduri de asistenţă juridică în materie civilă ori de dreptul familiei, prin excepţie de la prevederile lit. f);
j) declaraţia dată pe propria răspundere, autentificată de un notar public, din care să rezulte că viitorul soţ, cetăţean străin sau apatrid, nu este căsătorit şi îndeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa naţională pentru încheierea căsătoriei în România, pentru cetăţenii statelor care nu au misiune diplomatică sau oficiu consular acreditat în România ori care au statut de refugiat în România; pentru apatrizi, legea naţională este legea statului în care îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinţa;
k) documente eliberate de către autorităţile locale competente, în conţinutul cărora se regăseşte termenul de valabilitate, iar în lipsa acestuia termenul este de maximum 3 luni de la emitere, în cazul cetăţenilor statelor pentru care D.E.P.A.B.D a primit notificări din partea M.AE. ori a misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare acreditate în România;
l) proces-verbal întocmit în cazul oficierii căsătoriei între cetăţeni străini dacă nu cunosc limba română sau un cetăţean străin care nu cunoaşte limba română şi un cetăţean român ori între surdomuţi;
m) declaraţii notariale ale viitorilor soţi, cetăţeni străini din care să rezulte că îndeplinesc condiţiile necesare încheierii căsătoriei în România.